Translate

duminică, 3 aprilie 2011

Oare de ce si de cind am uitat sa traim?

                                                                                                                                                                         
MOTTO:
Toti trebuie fim pregatiti intr-un fel sau altul, sa trudim, sa suferim, sa murim. Iar cauza ta nu este mai putin nobila pentru ca nu bat tobele cand pleci catre zilnice batalii si multimea nu te aclama cand te intorci de la zilnica ta victorie sau infrangere.
                                                           Robert Louis Stevenson

Cel ce are cu adevărat cugetul înţelept şi este călăuzit de nădejdea bunătăţilor viitoare, nici moartea  n-o consideră moarte. Adică dreptul, care umblă pe calea lui Dumnezeu şi în fiecare zi aşteaptă să intre în împărăţia Lui, nu se tulbură, nu se cutremură, nu se necăjeşte atunci când se află faţă în faţă cu moartea, adică, de pildă, când îi moare vreo rudă sau vreun prieten. Căci ştie că moartea, pentru cei care au trăit în virtute pe pământ, nu este decât trecerea într-o viaţă mai bună, călătorie într-un ţinut mai frumos, cale ce duce la încununare.
De aceea în faţa cetăţilor şi a satelor sunt cimitire şi morminte, pentru a ne aduce mereu aminte că omul este muritor. Astfel, când intrăm într-o cetate mare şi bogată sau într-un sat frumos şi pitoresc, înainte de a vedea frumuseţile şi priveliştile lor, vedem sfârşitul şi finalul oricărei frumuseţi, oricărei bogăţii, oricărei slave.
(Sfântul Ioan Gură de Aur) .......
        Toate bune si frumoase,dar nici asta nu este suficient pt omul nostru modern care le vrea pe toate si cit mai repede...atit de repede ca a uitat de ce le vrea.......aaaaa,da,ca sa se uite vecinul cu invidie la el....sau doar pentru sufletul sau....singur de fapt in toate momentele vietii....sintem in continua competitie cu noi insine pentru ca sintem in continua competitie cu ceilalti......